Profesia

Arhitect

Co-autori

arh. Ovidiu Micsa, arh. Gabriela Pascu

Birou de arhitectură

Asociatia culturala "Alba Verde"

Colaboratori (membri ai echipei):

urb. Alexandru Damian, urb. Laura Damian, arh. stag. Adrian Dumitru, arh. stag. Mihai Veg, arh. urb. Irina Rotaru, sociolog Simona Zărnescu, arheolog Călin Şuteu

Colaboratori externi:

dr. arh. Irina Iamandescu, conf. dr. ing. Mioriţa Ungureanu, dr. ing. Francesco Carlo Toso, dr. arh. Diana Belci, Mark Watson, dr. arh. Irina Tulbure, dr. Mara Mărginean, fotografii Paolo Mazzo şi Samuele Piccoli, antropolog Michele Colleto, arh. Valentin Meteş, Visual SKIN (arh. Virgiliu Guralic, arh. Alexandra Suciu)

Locație:

Anina (Jud. Caras Severin)

Client:

Comunitatea din Anina

Buget:

Variabil in functie de editie.

Text de prezentare a lucrării:

„Mina de idei Anina” este titulatura sub care începând din mai 2014, Asociația Alba Verde a organizat o serie de acțiuni menite să faciliteze (re)descoperirea identității locale și regenerarea economică, socială și culturală a oraşului post-industrial Anina. Anina reprezintă punct de referinţă în istoria industrială a Banatului Montan, o curiozitate a utopiei socialiste (termocentrala Crivina), un refugiu cu aer curat (Sommerfrische) şi rai al paleontologilor (Peştera cu oase, Dinozaurii pitici). Anina este cunoscută în special pentru activitatea minieră de lungă tradiţie în jurul căreia s-au structurat așezarea, comunitatea locală și viața urbană, puternic destabilizate în urma închiderii minei în 2007. Deși în prezent poate părea multora o simplă relicvă fără viitor, Anina se remarcă prin juxtapunerea a multiple elemente identitare datând din etape istorice diferite, cu un număr record de obiective de patrimoniu industrial (49 înscrise în LMI 2015) şi continuând a fi apreciată pentru calitatea factorilor naturali: aerul, apa și peisajul. Proiectul cultural, ajuns la cea de-a treia ediţie, a generat o serie de activităţi grupate în trei categorii: 1) cercetare şi formare în domeniul patrimoniului industrial având ca grup ţintă atât studenţii arhitecţi cât şi comunitatea locală prin diferiţii actori implicaţi în proiect (Atelierele de patrimoniu industrial – 2014, 2015 şi 2016); 2) implicarea comunităţii locale în mod direct în promovarea şi valorificarea patrimoniului local prin acţiuni socio-culturale (dezbateri publice, proiecţii de video-mapping în mediul urban, ateliere creative adresate copiiilor); 3) acţiuni de promovare – informare (expoziţii de fotografie şi arhitectură, branding, publicaţii bilingve Ro-En, trasee ghidate de patrimoniu industrial). Aceste acţiuni au ca scop pe de-o parte “reconectarea” zonei la teritoriul regional şi naţional, iar pe de altă parte, formarea unei atitudini de intervenţie (calitativă) asupra fondului construit însuşită de comunitatea locală şi de breasla profesională, ghidată de principiile şi metodologia de abordare specifice patrimoniului industrial. Toate acestea, într-un context în care dispariţia elementelor specifice de peisaj industrial - tangibil şi intangibil - se desfăşoară într-un ritm mult mai rapid decât schimbul de mentalităţi şi abordare etică a moştenirii industriale.